Sistemul bancar, industria, agricultura, cultura
Rezultatetele epocii regelui Ferdinand sunt apreciate de un cunoscător al acestora profesorul R. W. Seton-Watson din Anglia:
Războiul a avut trei schimbări fundamentale: unitatea naţională, reforma agrară şi sufragiul universal. Dintre acestea prima a ridicat România de la o putere mică la una de rang al doilea în Europa, urmând imediat după Polonia şi Italia; a doua satisfăcând foamea de pământ a ţăranilor, a înlăturat orice pericol al unei revoluţii de jos şi a imunizat România contra bolşevismului, cu toată apropierea ei de Rusia; a treia a înzestrat naţiunea cu mijloacele unei autoexprimări democratice. Dar un vot electoral este de foarte mic folos până ce alegătorii şi-au câştigat experienţa politică necesară.
Lupaş I, Regele Ferdinand I, Tip. Foii „Lumea şi ţara”, Cluj. 1929, p.18
Solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Universităţii din Iaşi de către principele Ferdinand. 23 mai 1893
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 37640
Fundaţia regelui Ferdinand I. Sala de lectură
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 117947
Vizita principelui moştenitor Ferdinand şi a fratelui său, principele Willhelm de Hohenzollern-Sigmaringen, la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. [1896]
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 38105
Regele Ferdinand I dând citire mesajului de deschidere al primului Parlament al României Întregite. 20 noiembrie 1919
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 57051
Universitatea din Cluj
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, colecţia cărţi poştale
Universitatea din Cluj a fost inaugurată la 1 februarie 1920 în prezenţa regelui Ferdinand I, a reginei Maria, a principesei Elisabeta, a principelui Carol, a miniştrilor plenipotenţiari, a ataşaţilor militari, a delegaţiilor universităţilor străine şi române, a ofiţerilor generali şi a tuturor autorităţilor şi notabilităţilor oraşului.
Universitatea din Cernăuţi
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, colecţia cărţi poştale
La 28 octombrie 1920, regele Ferdinand participă la manifestările legate de iaugurarea Universităţii din Cernăuţi, unde ca semn al drgostei sale pentru tinerimea universitară bucovineană, dăruieşte suma de 200.000 lei, spre a servi ca fond pentru ajutorarea culturală a studenţilor meritoşi. Totodată a rostit un cald discurs:...Universitatea are frumoasa şi înalta menire de a întruni ceea ce era separat, de a netezi asperităţile, răspândind cu aceeaşi căldură razele ei binefăcătoare asupra tuturor, căci ce legături pot fi mai puternice decât adăpostirea tuturor fiilor aceleaşi glii sub acelaşi acoperământ, fără deosebire de neam şi lege, adăpându-se la acelaşi izvor de ştiinţă, muncind pentru acelaşi scop înalt, binele obştesc. Fie ca tânăra Universitate română să-şi întindă lumina ei, iubirea adevărului şi dragostea de patrie, peste tot ţinutul acesta, ...şi să contribuie şi ea prin acţiunea sa culturală, ca [aceasta] să se resimtă [peste] toţi locuitorii din acest “ţinut al fagilor,” ca fraţii născuţi din aceaşi mamă, scumpa noastră patrie română.
Meteş Ştefan, Regele Ferdinand I al României, Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1925, p. 156
Palatul Cercului Militar din Bucureşti.
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 114388
Palatul Cercului Militar cu Terasa Piccadilly din Bucureşti.
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 114389
Palatul Cercului Militar a fost inaugurat la 4 februarie 1923.
Casa aceasta să fie un templu al adevăratei camaraderii, să fie un loc de repaos pentru ofiţeri, după munca zilnică, să fie un loc de recreaţiune, unde ofiţerii să poată căpăta hrana intelectuală şi sufletească, în comunitatea camarazilor, nu numai de aci, dar şi din provincie; căci Cercul Militar nu este numai al garnizoanei Bucureşti, ci el este un palat al întregei armate.
Din cuvântarea regelui Ferdinand I la inaugurarea Cercului Militar
Regele Ferdinand I, Alexandru Lapedatu, I. G. Duca, politicieni şi membrii ai mişcării cooperatiste, la congresul băncilor populare, cooperativelor de producţie şi consum, obştiilor şi cooperativelor agricole, federaţiilor şi uniunilor, ţinut la Cercul subofiţerilor din Bucureşti. 3 ianuarie 1925
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 35931
Mişcarea cooperatistă s-a manifestat la mijlocul secolului al XIX-lea, prin societăţi de credit şi ajutor mutual, primele au luat fiinţă la Bistriţa (Ardeal) (1851), Brăila (1855), Brad, jud. Roman (1860), Răşinari (1867), Bucureşti (1870). Între 1892-1902 apar „băncile populare săteşti.” În 1895 se constituie Alianţa Cooperatistă Internaţională, unde România a fost membru fondator prin Dimitrie C. Butculescu.
Prin unirea tuturor ţărilor locuite de români şi prin noua situaţie creată, pe de o parte de refomele agrare, pe de altă parte prin necesitatea imperioasă a dezvoltării întreprindelor şi printre acestea a muncii industriale, cercul activităţii cooperaţiilor s-a mărit şi se măreşte mereu şi ni se impun numeroase şi însemnate probleme...între aceste probleme, vin pe întâiul plan, organizarea lucrării pământului, a creşterii vitelor şi a industriilor săteşti, în aşa fel, ca să sporim cât mai mult producţia pe toate terenurile... În acelaşi timp organizarea desfacerii produselor muncii, paralel cu statornicirea unor măsuri bine chibzuite, pentru procurarea uneltelor agricole şi industriale, precum şi a celorlalte mărfuri de absolută necesitate pentru mulţime, vor aduce un real folos, atât producătorilor cât şi consumatorilor, contribuind la ieftinirea şi îmbunătăţirea traiului.
Cuvântarea regelui Ferdinand I la congresul cooperaţiilor din 1925
Inginerul Constantin Orghidan, Weith, inginerul Pretorian, generalul Paul Anghelescu, Alexandru Averescu, regele Ferdinand I, regina Maria, principesa Ileana, la Reşiţa în 1926 cu ocazia punerii în funcţiune a locomotivei cu aburi 50243 „Regele Ferdinand”
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, inv. 35937