La 5 ianuarie 1859, Al. Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei. În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare, deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel. Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia; a doua zi Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.
Pentru a obține recunoașterea Unirii, Vasile Alecsandri a fost trimis la Paris, Turin şi Londra, Ştefan Golescu la Berlin şi la Paris, unde urma să-şi împletească activitatea cu aceea a lui Alecsandri, doctorul Ludovic Steege la Berlin şi Viena, iar prinţul Obolenski la Petersburg. Totodată, la Constantinopol, delegaţi munteni conduşi de I. I. Filipescu s-au alăturat deputăţiei moldovene.
Actul alegerii lui Al. I. Cuza ca Domn al Țării Românești
Arhiva Al. I. Cuza
Costache Negri, corespondenţă diplomatică
B.A.R., Arhiva Al. I. Cuza/I
Corespondență diplomatică din 1859 adresată lui James Howard Harris, 3rd Earl of Malmesbury, Camillo Benso, Conte de Cavour, Alexandre Colonna-Walewski
B.A.R., Arhiva Al. Ioan Cuza/LIV
Ordin prin care domnitorul Al. Ioan Cuza autorizează pe Ion Bălăceanu, șeful Poliției Capitalei, să transmită telegrame cifrate
B. A. R., Arhiva Ion Bălăceanu, II acte 217
Alexandre Colonna-Walewski, ministru de externe al Franţei, îl felicită pe Al. Ioan Cuza pentru alegerea sa ca Domn al Moldovei şi Ţării Româneşti
Paris, 10 februarie 1859. B. A. R., Arhiva Al. I. Cuza, LVIII/acte 24
Ciorna scrisorii adresate de Al. Ioan Cuza Împăratului Napoleon III, în care îi anunță dubla sa alegere
B. A. R., Arhiva Al. I. Cuza, LVIII/acte 44